Basic HTML Version
Reforma în Fran¸ta
193
Una dintre aceste pancarte a fost a¸sezat˘a de o mân˘a ascuns˘a —
a unui prieten imprudent sau poate a unui du¸sman perfid — lucrul
acesta nu se va ¸sti niciodat˘a — pe u¸sa camerei particulare a regelui.
Monarhul s-a umplut de groaz˘a. În aceast˘a publica¸tie, supersti¸tiile
care primiser˘a venerarea de-a lungul veacurilor erau atacate de o
mân˘a necru¸t˘atoare. Dar cutezan¸ta f˘ar˘a egal de a strecura aceste
declara¸tii clare ¸si ¸socante chiar în locuin¸ta regelui a trezit mânia
acestuia. Câteva momente, la vederea ei, r˘amase mut de uimire ¸si
tremurând. Apoi î¸si manifest˘a mânia în aceast˘a hot˘arâre teribil˘a:
„To¸ti aceia care sunt b˘anui¸ti de erezia lutheran˘a s˘a fie prin¸si. Îi voi
extermina pe to¸ti.“ (
Idem
, b.4, cap.10). Zarurile fuseser˘a aruncate.
Regele s-a hot˘arât s˘a treac˘a întru totul de partea Romei.
Imediat au fost luate m˘asuri pentru arestarea oric˘arui lutheran din
Paris. Un biet meseria¸s, adept al credin¸tei reformate, care era obi¸snuit
s˘a-i invite pe credincio¸si la adun˘arile lor secrete, a fost arestat ¸si,
sub amenin¸tarea cu arderea pe rug, i s-a poruncit s˘a-l conduc˘a pe
emisarul papal la casa fiec˘arui protestant din ora¸s. El a refuzat cu
groaz˘a aceast˘a propunere josnic˘a, dar, în cele din urm˘a, teama de
fl˘ac˘ari a învins, iar el a consim¸tit s˘a devin˘a tr˘ad˘atorul fra¸tilor lui.
Precedat de ostie ¸si înconjurat de o suit˘a de preo¸ti cu c˘adelni¸te, de
c˘alug˘ari ¸si solda¸ti, Morin, detectivul regal ¸si cu tr˘ad˘atorul str˘ab˘ateau
încet ¸si t˘acut str˘azile ora¸sului. Demonstra¸tia se pretindea a fi f˘acut˘a
în cinstea „sfântului sacrament“, ca un act de isp˘a¸sire pentru insulta
adus˘a liturghiei de c˘atre protestan¸ti. Dar în spatele acestei procesiuni
fusese conceput un plan monstruos. Atunci când sosea în dreptul
casei unui lutheran, tr˘ad˘atorul f˘acea un semn, dar nu rostea nici un
[226]
cuvânt. Procesiunea se oprea, se intra în cas˘a, familia era târât˘a ¸si
pus˘a în lan¸turi, iar ceata groaznic˘a pornea mai departe în c˘autarea
altor victime. „N-a fost cru¸tat˘a nici o cas˘a, mare sau mic˘a, nici
colegiile Universit˘a¸tii din Paris.... Morin f˘acea tot ora¸sul s˘a tremure
... era domnia terorii.“ (
Idem
, b.4, cap.10)
Victimele erau trimise la moarte în chinuri groaznice, dându-se
porunci deosebite ca focul s˘a fie potrivit spre a le prelungi agonia.
Dar ei mureau ca ni¸ste biruitori. Statornicia lor a fost neclintit˘a, iar
pacea lor neumbrit˘a. Prigonitorii, neputând s˘a le clinteasc˘a statorni-
cia, se sim¸teau înfrân¸ti. „E¸safodurile erau în˘al¸tate în toate cartierele
Parisului, iar rugurile aprinse continuu, având drept scop s˘a r˘aspân-
deasc˘a groaza de erezie prin extinderea execu¸tiilor. Dar în cele din