Biblia ¸si Revolu¸tia Francez˘a
241
mâna regelui. Numai iezui¸tii prosperau într-o ¸tar˘a în plin˘a dec˘adere
¸si conduceau cu o tiranie groaznic˘a bisericile ¸si ¸scolile, închisorile
¸si galerele“.
Evanghelia ar fi adus Fran¸tei solu¸tia acelor probleme politice
¸si sociale care d˘adeau de lucru clerului, regelui ¸si legiuitorilor ei ¸si
care, în cele din urm˘a, au aruncat na¸tiunea în anarhie ¸si ruin˘a. Dar
sub st˘apânirea Romei poporul a uitat binecuvântatele lec¸tii de jertfire
de sine ¸si de iubire neegoist˘a ale Mântuitorului lor. Oamenii fuseser˘a
îndep˘arta¸ti de la practicarea sacrificiului de sine pentru binele altora.
Cel bogat nu mai primea nici o mustrare pentru ap˘asarea s˘aracului,
iar s˘aracul nu g˘asea nici un ajutor în s˘ar˘acia ¸si degradarea lui. Egois-
mul celor boga¸ti ¸si puternici devenise din ce în ce mai b˘at˘ator la ochi
¸si mai ap˘as˘ator. Timp de veacuri, l˘acomia ¸si imoralitatea nobilimii
au dus la exploatarea nemiloas˘a a ¸t˘aranului. Cel bogat nedrept˘a¸tea
pe cel s˘arac, iar s˘aracul îl ura pe bogat.
În multe provincii propriet˘a¸tile erau de¸tinute de nobilime, iar cla-
sele muncitoare lucrau p˘amântul în arend˘a; acestea erau la discre¸tia
st˘apânilor lor ¸si erau obligate s˘a se supun˘a preten¸tiilor lor exagerate.
[280]
Povara sus¸tinerii atât a statului, cât ¸si a bisericii c˘adea asupra claselor
mijlocii ¸si de jos, care erau greu ap˘asate de c˘atre autorit˘a¸tile civile
¸si de cler. „Bunul plac al nobililor era considerat ca lege suprem˘a;
fermierii ¸si ¸t˘aranii puteau muri de foame, c˘aci asupritorilor nu le
p˘asa de acest lucru. Poporul era silit ca la orice mi¸scare s˘a ¸tin˘a seama
de interesul exclusiv al st˘apânilor. Via¸ta muncitorilor agricoli era o
via¸t˘a de munc˘a neîncetat˘a ¸si de mizerie grav˘a; plângerile lor, dac˘a ar
fi îndr˘aznit s˘a se plâng˘a, erau tratate cu dispre¸t crunt. Tribunalele ¸ti-
neau seama totdeauna de plângerile unui nobil împotriva unui ¸t˘aran,
mita era primit˘a de judec˘atori ¸si cel mai mic capriciu al aristocra¸tiei
avea putere de lege, în virtutea acestui sistem de corup¸tie general˘a.
Din impozitele stoarse de la popula¸tie de c˘atre cei puternici, pe de o
parte, ¸si de c˘atre cler, pe de alta, nici jum˘atate nu intra în trezoreria
regal˘a sau episcopal˘a, ci era risipit în practici imorale. Iar oamenii
care îi s˘ar˘aceau în felul acesta pe semenii lor erau scuti¸ti de im-
pozite ¸si îndrept˘a¸ti¸ti prin lege sau uzan¸t˘a la toate slujbele statului.
Clasele privilegiate num˘arau o sut˘a cincizeci de mii de oameni ¸si
pentru pl˘acerile lor milioane de oameni erau condamna¸ti la o via¸t˘a
de dezn˘adejde ¸si degradare“ (vezi notele suplimentare).