Rede¸stept ˘ari moderne
405
asupra dragostei, nu ezit˘a totu¸si s˘a descopere adev˘aratul caracter
al acelei clase de oameni care pretind c˘a sunt sfin¸ti¸ti, în timp ce
tr˘aiesc c˘alcând Legea lui Dumnezeu. „Cine zice: «Îl cunosc» ¸si nu
p˘aze¸ste poruncile Lui, este un mincinos ¸si adev˘arul nu este în el.
Dar cine p˘aze¸ste Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns
des˘avâr¸sit˘a“ (
1 Ioan 2, 4.5
). Iat˘a proba m˘arturisirii de credin¸t˘a a
oric˘arui om. Nu putem socoti pe nimeni sfânt f˘ar˘a s˘a-l aducem la
m˘asura singurului nivel de sfin¸tire al lui Dumnezeu, în cer ¸si pe
p˘amânt. Dac˘a oamenii nu simt povara Legii morale, dac˘a trateaz˘a
cu u¸surin¸t˘a ¸si subapreciaz˘a preceptele lui Dumnezeu, dac˘a încalc˘a
una din cele mai mici din aceste porunci ¸si îi înva¸t˘a pe oameni a¸sa,
[473]
nu vor avea nici un pre¸t în ochii Cerului ¸si putem ¸sti c˘a preten¸tiile
lor n-au nici o temelie.
Iar preten¸tia de a fi f˘ar˘a p˘acat este dovada c˘a acela care pretinde
aceasta este departe de a fi sfânt. Aceasta se datoreaz˘a faptului c˘a
acesta nu are o concep¸tie adev˘arat˘a cu privire la cur˘a¸tia infinit˘a
¸si la sfin¸tenia lui Dumnezeu sau cu privire la ceea ce trebuie s˘a
devin˘a pentru a ajunge asemenea caracterului S˘au; pentru c˘a nu are
o concep¸tie adev˘arat˘a cu privire la cur˘a¸tia ¸si la frumuse¸tea f˘ar˘a egal
ale lui Isus, cu privire la r˘autatea ¸si gravitatea p˘acatului, se poate
socoti un om sfânt. Cu cât mai mare este distan¸ta dintre el ¸si Hristos
¸si cu cât sunt mai nepotrivite concep¸tiile lui despre caracterul S˘au
divin ¸si cerin¸tele Sale, cu atât mai neprih˘anit pare el în propriii ochi.
Sfin¸tirea pe care o recomand˘a Scripturile cuprinde întreaga fiin¸t˘a
— duh, suflet ¸si corp. Pavel se ruga pentru tesaloniceni ca „duhul
lor, sufletul lor ¸si trupul lor s˘a fie p˘astrate f˘ar˘a pat˘a pân˘a la venirea
Domnului nostru Isus Hristos“ (
1 Tesaloniceni 5, 23
). Tot el mai
scria credincio¸silor: „V˘a îndemn dar, fra¸tilor, pentru îndurarea lui
Dumnezeu, s˘a aduce¸ti trupurile voastre ca o jertf˘a vie, sfânt˘a, pl˘acut˘a
lui Dumnezeu“ (
Romani 12, 1
). În vremea Israelului din vechime,
toate jertfele aduse ca dar Domnului erau cercetate cu aten¸tie. Dac˘a
se descoperea vreun defect, animalul prezentat era refuzat; deoarece
Dumnezeu poruncise ca jertfa s˘a fie „f˘ar˘a cusur“. Tot astfel, cre¸stinii
sunt îndemna¸ti s˘a aduc˘a trupurile lor „ca o jertf˘a vie, sfânt˘a, pl˘acut˘a
lui Dumnezeu“. Pentru ca s˘a fac˘a lucrul acesta, toate puterile trebuie
s˘a fie p˘astrate în cea mai bun˘a stare cu putin¸t˘a. Orice obicei care
sl˘abe¸ste puterea fizic˘a sau mintal˘a îl face pe om neînstare pentru
slujirea Creatorului S˘au. ¸Si ar fi oare Dumnezeu mul¸tumit cu mai