Poporul lui Dumnezeu salvat
555
o în˘al¸time distins˘a ¸si cu o statur˘a maiestuoas˘a, cu pu¸tin mai prejos
decât Fiul lui Dumnezeu. Este un mare contrast între el ¸si oamenii
din ultimele genera¸tii; în aceast˘a privin¸t˘a, se vede marea degenerare a
neamului omenesc. Dar to¸ti învie cu prospe¸timea ¸si vigoarea tinere¸tii
ve¸snice. La început, omul a fost creat dup˘a chipul ¸si asem˘anarea lui
[645]
Dumnezeu nu numai în caracter, ci ¸si în tr˘as˘aturi ¸si form˘a. P˘acatul a
desfigurat ¸si aproape a ¸sters chipul divin; dar Hristos a venit s˘a refac˘a
ceea ce a fost pierdut. El va schimba trupurile noastre netrebnice
¸si le va face asemenea trupului S˘au sl˘avit. Chipul muritor, lipsit de
frumuse¸te, odinioar˘a întinat de p˘acat, devine des˘avâr¸sit, frumos ¸si
nemuritor. Toate defectele ¸si diformit˘a¸tile sunt l˘asate în mormânt.
Readu¸si la pomul vie¸tii, în Edenul mult˘a vreme pierdut, cei mântui¸ti
„vor cre¸ste“ (
Maleahi 4, 2
) la statura deplin˘a a neamului omenesc,
în slava lui de la început. Ultima r˘am˘a¸si¸t˘a a blestemului p˘acatului
va fi îndep˘artat˘a ¸si cei credincio¸si ai lui Hristos se vor ar˘ata „în
frumuse¸tea Domnului Dumnezeului nostru“, la minte, la suflet ¸si
la trup, reflectând chipul des˘avâr¸sit al Domnului lor. O, minunat˘a
mântuire! Mult discutat˘a, mult a¸steptat˘a, contemplat˘a cu o anticipa¸tie
înfl˘ac˘arat˘a, dar niciodat˘a în¸teleas˘a pe deplin.
Neprih˘ani¸tii cei vii sunt schimba¸ti „într-o clip˘a, într-o clipeal˘a din
ochi“. La glasul lui Dumnezeu, ei au fost glorifica¸ti; acum sunt f˘acu¸ti
nemuritori ¸si, împreun˘a cu sfin¸tii învia¸ti, sunt r˘api¸ti s˘a-L întâlneasc˘a
pe Domnul lor în v˘azduh. Îngerii îi „adun˘a pe cei ale¸si din cele patru
vânturi, de la o margine a cerului, pân˘a la cealalt˘a“. Copila¸sii sunt
purta¸ti de îngerii sfin¸ti ¸si da¸ti în bra¸tele mamelor lor. Prieteni mult˘a
vreme desp˘ar¸ti¸ti prin moarte sunt uni¸ti pentru a nu se mai desp˘ar¸ti
niciodat˘a ¸si, cu cânt˘ari de bucurie, se înal¸t˘a împreun˘a spre cetatea
lui Dumnezeu.
De fiecare parte a carului de nori sunt aripi ¸si sub ele sunt ro¸ti vii;
¸si, în timp ce carul se înal¸t˘a, ro¸tile strig˘a: „Sfânt“, iar aripile, în timp
ce se mi¸sc˘a, strig˘a: „Sfânt“, iar suita de îngeri strig˘a: „Sfânt, sfânt,
sfânt este Domnul Dumnezeu Atotputernic“. Iar cei r˘ascump˘ara¸ti
strig˘a: „Aleluia!“ în timp ce carul înainteaz˘a c˘atre Noul Ierusalim.
Înainte de a intra în cetatea lui Dumnezeu, Mântuitorul acord˘a
urma¸silor S˘ai emblemele biruin¸tei ¸si îi înveste¸ste cu însemnele ran-
gului lor împ˘ar˘atesc. Rândurile str˘alucitoare sunt aliniate în careu în
jurul regelui lor, a c˘arui statur˘a se înal¸t˘a maiestuoas˘a, mai presus de
sfin¸ti ¸si de îngeri, a c˘arui fa¸t˘a str˘aluce¸ste asupra lor plin˘a de dragoste
[646]