Basic HTML Version
556
Tragedia veacurilor
binevoitoare. Privirea tuturor din oastea nenum˘arat˘a a celor r˘ascum-
p˘ara¸ti este a¸tintit˘a asupra Lui, fiecare ochi prive¸ste slava Aceluia
a c˘arui „fa¸t˘a a fost schimonosit˘a mai mult decât a oric˘arui om, iar
chipul S˘au mai mult decât al fiilor oamenilor“. Pe capul biruitorilor,
Isus, cu propria mân˘a, pune coroana de slav˘a. Pentru fiecare este câte
o coroan˘a, purtând noul s˘au nume (
Apocalipsa 2, 17
) ¸si inscrip¸tia
„sfin¸tit Domnului“. În fiecare mân˘a este pus˘a ramura de palmier a
biruitorului ¸si harpe str˘alucitoare. Apoi, când îngerii care conduc
ating coardele, orice mân˘a atinge coardele harpelor cu pricepere,
producând o muzic˘a dulce, în tonuri melodioase ¸si bogate. O încân-
tare de nespus pune st˘apânire pe toate inimile ¸si toate glasurile se
înal¸t˘a în laud˘a plin˘a de recuno¸stin¸t˘a: „A Lui, care ne iube¸ste, care
ne-a sp˘alat de p˘acatele noastre cu sângele S˘au ¸si a f˘acut din noi o
împ˘ar˘a¸tie ¸si preo¸ti pentru Dumnezeu, Tat˘al S˘au: a Lui s˘a fie slava ¸si
puterea în vecii vecilor!“ (
Apocalipsa 1, 5.6
).
În fa¸ta mul¸timii r˘ascump˘arate este Cetatea Sfânt˘a. Isus deschide
larg por¸tile de m˘arg˘aritar ¸si popoarele care au p˘azit adev˘arul intr˘a
prin ele. Acolo privesc Paradisul lui Dumnezeu, c˘aminul lui Adam,
în puritatea lui. Apoi glasul Acela, mai bogat decât orice muzic˘a ce a
atins vreodat˘a o ureche muritoare, se aude zicând: „Lupta voastr˘a s-a
sfâr¸sit“. „Veni¸ti, binecuvânta¸tii Tat˘alui Meu, de mo¸steni¸ti împ˘ar˘a¸tia
care v-a fost preg˘atit˘a de la întemeierea lumii.“
Acum se împline¸ste rug˘aciunea Mântuitorului pentru ucenicii
S˘ai: „Vreau ca acolo unde sunt Eu s˘a fie ¸si aceia pe care Mi i-ai dat
Tu“. „F˘ar˘a prihan˘a ¸si plini de bucurie înaintea slavei Sale“ (
Iuda
24
). Hristos îi prezint˘a Tat˘alui pe cei r˘ascump˘ara¸ti cu sângele S˘au,
zicând: „Iat˘a-M˘a pe Mine ¸si copiii pe care Mi i-ai dat“. „Am p˘azit
pe aceia pe care Mi i-ai dat.“ O, minuni ale iubirii r˘ascump˘ar˘atoare;
încântarea ceasului aceluia, când Tat˘al Cel ve¸snic, privindu-i pe cei
r˘ascump˘ara¸ti, va vedea chipul S˘au, discordia p˘acatului îndep˘artat˘a,
blestemul lui alungat ¸si omenirea iar˘a¸si în armonie cu Divinitatea.
[647]
Cu o dragoste de nedescris, Isus îi invit˘a pe cei credincio¸si la
bucuria Domnului lor. Bucuria Domnului este s˘a vad˘a în Împ˘ar˘a¸tia
slavei sufletele care au fost salvate prin agonia ¸si umilirea Sa. ¸Si
cei r˘ascump˘ara¸ti se vor împ˘art˘a¸si de bucuria Sa când îi vor vedea
printre cei ferici¸ti pe aceia care au fost câ¸stiga¸ti pentru Hristos prin
rug˘aciunile, munca ¸si sacrificiul lor plin de iubire. Strângându-se în
jurul marelui tron, o bucurie de nedescris le umple inimile când îi