Basic HTML Version
Valdenzii
53
cunosc alt st˘apân decât pe Hristos. Acum s-a descoperit adev˘aratul
spirit al papalit˘a¸tii. Conduc˘atorul roman a spus: „Dac˘a nu vre¸ti s˘a-i
primi¸ti pe fra¸tii care v˘a aduc pacea, ve¸ti primi du¸smanii care v˘a vor
aduce r˘azboiul. Dac˘a nu v˘a uni¸ti cu noi pentru a ar˘ata saxonilor calea
vie¸tii, ve¸ti primi de la ei lovitura de moarte“ (J.H. Merle D»Aubigne,
History of the Reformation of the Sixteenth Century
, b.1, cap.2).
Acestea nu erau simple amenin¸t˘ari. R˘azboiul, intriga ¸si în¸sel˘aciunea
au fost folosite împotriva acestor martori ai credin¸tei biblice, pân˘a
când bisericile din Bretania au fost distruse sau obligate s˘a se supun˘a
autorit˘a¸tii papei.
În ¸t˘arile de dincolo de jurisdic¸tia Romei, au existat timp de multe
secole grupe de cre¸stini care au r˘amas aproape cu totul libere de
corup¸tia papal˘a. Ele erau înconjurate de p˘agânism ¸si, în desf˘a¸surarea
veacurilor, au fost contaminate de r˘at˘acirile lui; dar au continuat s˘a
priveasc˘a Biblia ca singura regul˘a de credin¸t˘a ¸si au primit multe
dintre adev˘arurile ei. Ace¸sti cre¸stini credeau în perpetuitatea Legii
lui Dumnezeu ¸si p˘azeau Sabatul poruncii a patra. Biserici care au
¸tinut la aceast˘a credin¸t˘a ¸si practic˘a au existat în Africa Central˘a ¸si
printre armenii din Asia.
[64]
Dar printre aceia care au rezistat abuzurilor puterii papale, val-
denzii au stat în frunte. Chiar în ¸tara în care papalitatea ¸si-a stabilit
scaunul, acolo i s-a rezistat cel mai puternic în¸sel˘aciunii ¸si corup¸tiei
ei. Timp de veacuri, bisericile Piemontului ¸si-au p˘astrat indepen-
den¸ta; dar în cele din urm˘a a sosit timpul când Roma a insistat s˘a se
supun˘a. Dup˘a lupta f˘ar˘a rezultat împotriva tiraniei ei, conduc˘atorii
acestor biserici au recunoscut, chiar împotriva voin¸tei lor, suprema¸tia
puterii c˘areia lumea întreag˘a se p˘area c˘a pl˘ate¸ste tribut. Îns˘a, au fost
unii care au refuzat s˘a se supun˘a autorit˘a¸tii papei sau prelatului. Ei
s-au hot˘arât s˘a p˘astreze credincio¸sia fa¸t˘a de Dumnezeu ¸si s˘a p˘astreze
cur˘a¸tia ¸si simplitatea credin¸tei lor. S-a produs o desp˘ar¸tire. Aceia
care au r˘amas la vechea credin¸t˘a s-au retras; unii, p˘ar˘asind Alpii
natali, au ridicat steagul adev˘arului în ¸t˘ari str˘aine; al¸tii s-au retras în
v˘aile singuratice ¸si în fort˘are¸te stâncoase ale mun¸tilor ¸si acolo ¸si-au
p˘astrat libertatea de a se închina lui Dumnezeu.
Credin¸ta care timp de veacuri a fost ¸tinut˘a ¸si înv˘a¸tat˘a de c˘atre
cre¸stinii valdenzi era în contrast evident cu înv˘a¸t˘aturile r˘at˘acite im-
puse de Roma. Credin¸ta lor religioas˘a era întemeiat˘a pe Cuvântul
scris al lui Dumnezeu, adev˘aratul sistem al cre¸stinismului. Dar ¸t˘a-