56
Tragedia veacurilor
tos. Ei pre¸tuiau principiile adev˘arului mai presus de case ¸si ¸tarini,
prieteni, rude ¸si chiar via¸t˘a. Ei au c˘autat cu st˘aruin¸t˘a s˘a imprime
aceste principii în inimile celor tineri. Din fraged˘a copil˘arie, tine-
retul era educat din Scripturi ¸si era înv˘a¸tat s˘a priveasc˘a cu sfin¸tenie
cerin¸tele Legii lui Dumnezeu. Copii ale Bibliei erau rare; de aceea
cuvintele ei pre¸tioase erau încredin¸tate memoriei. Mul¸ti dintre ei
erau în stare s˘a repete p˘ar¸ti întregi atât din Noul, cât ¸si din Vechiul
Testament. Gândurile lui Dumnezeu erau asociate cu scenele su-
blime din natur˘a ¸si cu binecuvânt˘arile umile ale vie¸tii de fiecare zi.
Copila¸sii înv˘a¸tau s˘a priveasc˘a cu recuno¸stin¸t˘a spre Dumnezeu, ca
fiind d˘at˘atorul oric˘arui har ¸si oric˘arei mângâieri.
P˘arin¸tii, oricât de iubitori ¸si de afectuo¸si ar fi fost, î¸si iubeau
copiii cu prea mult˘a în¸telepciune pentru a-i familiariza cu îng˘aduin¸ta
de sine. Înaintea lor era o via¸t˘a de încerc˘ari ¸si greut˘a¸ti, poate chiar ¸si
moartea de martir. Erau educa¸ti din copil˘arie s˘a suporte greut˘a¸tile,
s˘a se supun˘a disciplinei ¸si totu¸si s˘a gândeasc˘a ¸si s˘a ac¸tioneze pe cont
propriu. Foarte de timpuriu erau înv˘a¸ta¸ti s˘a poarte r˘aspunderi, s˘a
fie aten¸ti în vorbire ¸si s˘a cunoasc˘a în¸telepciunea t˘acerii. Un cuvânt
neatent, l˘asat s˘a ajung˘a la urechea vr˘ajma¸silor lor, putea pune în
primejdie nu numai via¸ta celui care-l rostise, dar chiar via¸ta a sute
dintre fra¸tii lui; c˘aci du¸smanii adev˘arului îi urm˘areau ca lupii care-¸si
vâneaz˘a prada pe aceia care îndr˘azneau s˘a cear˘a libertatea credin¸tei
religioase.
Valdenzii jertfiser˘a proprietatea lor lumeasc˘a de dragul adev˘aru-
lui ¸si cu r˘abdare st˘aruitoare trudeau pentru pâinea lor. Orice petic de
p˘amânt arabil, în mun¸ti, era cultivat cu grij˘a; v˘aile ¸si coastele mai
pu¸tin fertile erau f˘acute s˘a aduc˘a rod. Economia ¸si o aspr˘a renun¸tare
de sine formau o parte din educa¸tia pe care copiii o primeau ca
singura lor mo¸stenire. Ei erau înv˘a¸ta¸ti c˘a Dumnezeu a stabilit ca
via¸ta s˘a fie o disciplin˘a ¸si c˘a dorin¸tele lor puteau fi împlinite numai
prin munc˘a personal˘a, prin prevedere, grij˘a ¸si credin¸t˘a. Activitatea
era anevoioas˘a ¸si obositoare, dar era s˘an˘atoas˘a, exact ceea ce trebuie
[68]
omului în starea lui dec˘azut˘a, ¸scoala pe care Dumnezeu a rânduit-o
pentru educarea ¸si dezvoltarea lui. În timp ce tineretul era obi¸snuit
cu truda ¸si cu greut˘a¸tile, nu era neglijat˘a nici cultura intelectual˘a. Ei
erau înv˘a¸ta¸ti c˘a toate puterile apar¸tineau lui Dumnezeu ¸si c˘a toate
trebuiau cultivate ¸si dezvoltate pentru slujirea Sa.